Supralegalizarea
Tradexpert vă oferă servicii de supralegalizare pentru actele oficiale române ce urmează a fi folosite într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961.
Pentru a dobândi valabilitate în afara graniţelor României, o serie de acte, precum hotărârile judecătoreşti, actele notariale şi actele originale emise de Registrul Comerţului trebuie supuse procedurii de supralegalizare.
În continuare vă prezentăm o serie de informaţii utile, referitoare la procedura de supralegalizare a actelor oficiale române.
1. Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţe române se face, din partea autorităţilor române, de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.
2. Categorii de acte care se supralegalizează de către Ministerul Justiţiei
În temeiul prevederilor legale invocate mai sus, Ministerul Justiţiei supralegalizează următoarele categorii de acte oficiale române:
– hotărâri judecătoreşti ( în original ) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);
– acte notariale: de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte;
– actele originale care emană de la un executor judecătoresc;
– actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.
3. Actele oficiale române, de natura celor menţionate la pct.2, se supralegalizează numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961.
Menţiune importantă: După supralegalizarea actului oficial românesc de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, actul este supus supralegalizării la misiunea diplomatică sau oficiul consular străin din România.
Pentru orice alte informaţii vă stăm la dispoziţie !
Lista statelor semnatare – Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961
Africa de Sud | Albania | Andorra | Antigua şi Barbuda | Argentina |
---|---|---|---|---|
Armenia | Australia | Austria | Azerbaidjan | Bahamas |
Barbados | Belarus | Belgia | Belize | Bosnia şi Herzegovina |
Botswana | Brunei Darussalam | Bulgaria | Cape Verde | Republica Cehă |
Sao Tome şi Principe | R.P. Chineză | Cipru | Columbia | Republica Coreea |
Croaţia | Danemarca | Dominica | Republica Dominicană | Ecuador |
El Salvador | Elveţia | Estonia | Fiji | Finlanda |
Franţa | Georgia | Germania | Grecia | Grenada |
Honduras | India | Insulele Cook | Insulele Marshall | Irlanda |
Islanda | Israel | Italia | Japonia | Kazahstan |
Lesotho | Letonia | Liberia | Liechtenstein | Lituania |
Luxemburg | Malawi | Malta | Mauritius | Mexic |
Republica Moldova | Mongolia | Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei | Monaco | Muntenegru |
Namibia | Niue | Norvegia | Noua Zeelandă | Olanda |
Panama | Peru | Polonia | Portugalia | Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord |
România | Federaţia Rusă | Saint Kitts şi Nevis | Saint Lucia | Saint Vincent şi Grenadine |
Samoa | San Marino | Seychelles | Serbia | Slovacia |
Slovenia | Spania | Statele Unite ale Americii | Suedia | Surinam |
Swaziland | Tonga | Trinidad şi Tobago | Turcia | Ucraina |
Ungaria | Vanuatu | Venezuela | Costa Rica | Uruguay |
Kyrgyzstan | Oman | Uzbekistan | Nicaragua (mai 2013) |
Lista statelor semnatare cu care România a încheiat convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare:
Albania | Austria | Bosnia şi Herzegovina | Bulgaria | |
---|---|---|---|---|
Cehia | R.P. Chineză | Croaţia | Franţa | Fosta Republică Iugoslava a Macedoniei |
Muntenegru | Republica Moldova | Mongolia | Polonia | Federaţia Rusă |
Serbia | Slovacia | Slovenia | Ucraina | Ungaria |